https://4.bp.blogspot.com/-6iqmpNnyG00/WLB75QN2X1I/AAAAAAAAD7U/Y0CM4xcKbxoTPDDq-m9pFoOd2p8VKzuogCLcB/s72-c/william-iven-5895.jpg

Netflix  a intrat pe piața din România în ianuarie 2016, când a devenit disponibil internațional, c...
Netflix a intrat pe piața din România în ianuarie 2016, când a devenit disponibil internațional, cu excepția unor țări. După mai bine de trei luni de utilizare, am decis să public un review.

Din cauza drepturilor de streaming, conținutul nu este același pentru toate țările. Pentru un cinefil, conținutul pentru România s-ar putea să fie nesatisfăcător. Pentru mine, este suficient. Nu am văzut majoritatea filmelor sau serialelor disponibile, așa că am de unde alege.

Cel mai scump pachet costă 12 euro (cu aproximație 54 de lei) și oferă patru profiluri. Asta e una dintre părțile faine. Te cuplezi cu încă trei persoane și fiecare are profilul său personalizat după preferințele sale. 13-14 lei pe lună pentru a accesa zeci de filme și seriale reprezintă un adevărat chilipir.

Pe lângă filme și seriale, librăria lor conține o sumedenie de show-uri de standup și documentare pe care nu le-am văzut, ceea ce mă bucură. Conținutul este suficient de diversificat, din punctul meu de vedere și Netflix adaugă noutăți în mod regulat și cu puțină răbdare, poate va reuși să îl deblocheze complet pentru toți în cele din urmă.

Conținutul poate fi accesat de pe orice device (desktop, tabletă, smartphone) și poate fi descărcat temporar pentru vizionare offline. Calitatea video este excelentă și se întâmplă ocazional să aibă lag, corectabil rapid cu un refresh. Per ansamblu, viteza de încărcare este bună.

Singurul aspect care îmi displace la Netflix este că nu te anunță când îți ia banii pentru abonament. Niciun mail, nicio notificare. Practica e relativ bizară, deși ziua în care plătești este aceeași lunar. Un mail ar fi drăguț, ca și reminder.

În concluzie, îl recomand cu căldură. Chiar și împătimiților mai pretențioși. În cadrul unui alt articol vom vorbi și despre Google Play Music.
William Iven

https://1.bp.blogspot.com/-JBBA336Z9p4/WKCjxM-8MVI/AAAAAAAAD6Q/41TycbVgSd4vAlvYWMDrLuRKTiYbuVlQwCPcB/s72-c/Afi%25C8%2599%2Bconcert%2B18.02.2017.jpg

Am ascultat n melodii de când m-am îndrăgostit copilărește de muzică pe la vreo 14 ani. Cât mai mult...
Am ascultat n melodii de când m-am îndrăgostit copilărește de muzică pe la vreo 14 ani. Cât mai multe genuri și cât mai mulți artiști, cărora cu greu le mai țin evidența. Am digerat și voi continua să consum cantități semnificative de muzică, fiindcă e unul dintre puținele lucruri care mă fac să mă simt viu. Și acum îmi amintesc cum chiuiam prin casă, fără să înțeleg o boabă din ceea ce cântam, dar știam că iubesc muzica pe care o ascultam și eram fericit că sunetele reproduse căpătau sens și culoare imediat, îmbinându-se într-o formă bizară, dar plăcută auzului. Era și încă este fascinant.

Mai târziu aveam să descopăr frumusețea concertelor live, din postura de ascultător. Primele au fost concertele în aer liber organizate prin oraș. Îmi amintesc cum admiram uimit scenele uriașe și amplificatoarele poziționate strategic în diverse colțuri, astfel încât să acapareze mulțimea când urmau să redea muzica artiștilor. Luminile proeminente și decorul acaparant îmi dădeau un sentiment inedit de aparținere. M-am îndrăgostit instant și știam că asta este ceea ce îmi doresc să fac.

Am început să înțeleg, ușor-ușor, cum muzica se simte cel mai bine live. Și mi-am ales întotdeauna artiștii preferați, în funcție de prestațiile lor în carne și oase. Altfel sună bătaia tobelor de la un baterist care transpiră când le lovește din toată inima. Altfel se aude vocea solistului când venele i se amplifică în zona tâmplei și a gâtului, încercând să ofere o prestație cât mai bună. Altfel se aud coardele chitării din degetele bătucite ale chitaristului. Când vezi membrii cum trăiesc pe scenă, nu ai cum să nu li te alături și tu, dând entuziasmat din cap sau lovind pământul cu piciorul, în ritmul melodiilor.

Apoi am ajuns să trăiesc pe propria-mi piele, cel mai aparte moment al unui concert: publicul care cântă alături de tine. Se simte aparte când tu ești în postura interpretului. Te face să îţi dorești ca timpul să se oprească în loc. Ești tentat să furi cât mai multe secunde, cât mai multe refrene, doar ca să îţi confere sentimentul acela de apartenenţă, care creeză o dependenţă greu de controlat.

Afiș realizat de Cristina Stupiuc
Prin urmare, pe 18 februarie, pregătim un nou concert în librăria Cărturești din Suceava. Vă așteptăm!



https://4.bp.blogspot.com/-FYG0sQObTAk/WCoF9YXkIaI/AAAAAAAADsY/WHywz9GWpOkREnJDwMRz3X5YTd65PfcpwCLcB/s72-c/music-anthony-delanoix.jpg

Evenimentul din 4 noiembrie m-a convins să scriu această postare. Ideea mi-a tresărit recent și deș...
Evenimentul din 4 noiembrie m-a convins să scriu această postare. Ideea mi-a tresărit recent și deși aș fi putut să o public mai devreme, consider că orice moment este oportun pentru a vorbi frumos despre oamenii deosebiți. Iar în ochii mei, exact asta sunteți.

Văd în postarea asta un prilej de a vă mulțumi sincer. Și cum nu sunteți puțini și totuși de multe ori exact cât trebuie, am să vă cuprind pe toți într-un întreg în următoarele paragrafe, ca o parte specială din ceea ce reprezint, fără a fi prea siropos și cât se poate de sincer. Sper că aceste rânduri vor deveni o amintire plăcută mai târziu.
Anthony Delanoix
Îmi amintesc relativ vag, cum prima oară când am urcat pe o scenă pentru a cânta, a fost când eram un puști (nu mai rețin exact vârsta) și după câteva versuri schieunate, am început să plâng și am coborât. Emoțiile m-au acaparat complet.

Am ținut morțiș să vă relatez micul incident de mai sus, pentru că și astăzi se resimt emoții puternice înainte de orice cântare, indiferent dacă este într-un local sau pur și simplu în găștile pe care le formăm pentru un grătar sau o ieșire întâmplătoare.

Dar am învățat să le fac față cu ajutorul vostru. Pentru că din punctul meu de vedere, un concert îl face publicul. Oamenii cu chef de viață și poftă de cântat sunt exact motivul pentru care urc pe scenă. Din punctul meu de vedere, una dintre părțile frumoase ale muzicii este cum reușește să transmită un mesaj și implicit să inducă o stare, indiferent de natura acesteia. Fiecare ascultător interpretează muzica așa cum își dorește, corelând în același timp cu versurile, în stilul său propriu.

Și în același stil aparte, ne aduce mai aproape pe toți. În momentul în care brațele ni se încrucișează și formăm un lanț care se leagănă în concordanță cu ritmul piesei, vocile noastre devin una singură. Un glas răsunător care preț de câteva minute ne unește. Toate aceste aspecte se conturează într-o atmosferă copleșitoare, de nedescris.

Prin urmare, vă sunt profund recunoscător pentru asta și simt nevoia să vă mulțumesc. E un sentiment de care nu mă voi sătura niciodată și pe care îl voi căuta de fiecare dată când voi urca pe scenă. Dă dependență, ca un drog la care nu voi putea renunța niciodată.
https://4.bp.blogspot.com/-UfTb8yPQJA0/WBOlIzJSJjI/AAAAAAAADqQ/dkjjdcgY3tUyCcNRdPu5X71uxjvdC_8OgCLcB/s72-c/photo-1417211984822-67e27f1e4e2d.jpg

Știi, de fiecare dată când te enervezi, devii de inșpe ori mai frumoasă. Îți ascunzi zâmbetul în spa...
Știi, de fiecare dată când te enervezi, devii de inșpe ori mai frumoasă. Îți ascunzi zâmbetul în spatele unor ochi ușor nervoși, dar la fel de blânzi și frumoși ca întotdeauna. Iar eu, tâmpitul care te supără, îmi frec agitat mâinile, căutând disperat cuvintele potrivite ca să te împac. Știu că nu o să le găsesc, dar te rog să mă crezi că încerc.

Și palmele-mi transpiră abundent, inima-mi bate agitată, la fel ca cea a unui puști mucos care a supărat-o pe maică-sa și îi pare nespus de rău, fiindcă nu vrea să o vadă tristă, dar nici nu știe cum să își ceară scuze. Ochii mei se perindă agitați în toate direcțiile și încerc să îți urmăresc fiecare mișcare, într-o iluzie deșartă de a te împăca cât mai repede. Și nu sunt dispus să renunț.
Timothy Kolczak
Privirea îți stă ușor încruntată, suficient cât să nu te dea de gol. Marginile buzelor rămân statornice și observ cum ți-ai dori să schițezi un zâmbet. Dar îți reiei rapid poziția defensivă și rămâi solidară cu întristarea provocată. Nici tu nu ești dispusă să renunți.

Și totuși ești atât de frumoasă. Nu te agiți și nici nu te pierzi, însă te retragi subtil în cochilia ta menită să te protejeze, preț de câteva secunde. Îți păstrezi același aer feminin care-mi provoacă dependență, aceeași eleganță. Îți simt aroma părului chiar și de la distanță, inspirându-l pofticios.

Îți îndrepți privirea către un punct mort, iar eu, gâfâind ca un hoț care aleargă înspre pradă, mai fur câteva cadre cu ochii tăi sublimi, de nedescris. Știu că mă privești cu coada ochiului, știu că îmi anticipezi reacțiile și simt cum îți chicotește interiorul, văzându-mă neputincios și disperat după zâmbetul tău inocent și sincer.

Și să știi că îmi pare rău când te supăr, dar doar pe jumătate. Pentru că cealaltă jumătate crede cu toată tăria că altfel nu am fi noi înșine, iar tachinările nu-și pierd niciodată din farmec și micul joc este exact ce ne trebuie uneori.
https://3.bp.blogspot.com/-PZSLcQZbwfQ/VwFOP-6030I/AAAAAAAADKw/tRx8LKfE1OAzEa8Dg0B8E-VRTzPNQ9yWA/s72-c/12764406_924869430959775_2864516567363244600_o.jpg

La începutul lunii Februarie, am fost din nou în vizită la Folk Gear , împreună cu Daniel Irina (ch...
La începutul lunii Februarie, am fost din nou în vizită la Folk Gear, împreună cu Daniel Irina(chitară) și Rusu Vlad(cajon). Atmosfera a fost la fel de plăcută ca și prima oară. Dintre melodiile cântate, două au fost încărcate și distribuite pe diverse rețele de socializare. Prima piesă, 'Nebun de alb' de la Emeric Imre, a fost încărcată pe canalul celor de la Folk Gear.
Împreună cu Daniel Irina (mijloc) și Rusu Vlad (dreapta)
Astăzi, am încărcat 'Epilog' de la Vama Veche, pe contul meu personal de YouTube. E o piesă frumoasă, cunoscută pentru toată lumea, care își face mereu loc în playlist-ul din concerte. Vă invit să vă abonați, pentru că voi mai încărca material în viitor.

Țin să le mulțumesc pe această cale emisiunii Folk Gear și magazinului de muzică eXpert Music, pentru invitație, amabilitate și profesionalism.